Adesea auzim discuții legate despre necesarul de frig la pomi. Dar ce înseamnă acest lucru?
În decurs de un an, pomii și arbuștii fructiferi trec prin următoarele perioade:
- perioada de activitate vitală intensă (starea de vegetație): de la dezmugurire până la căderea frunzelor;
- trecerea de la starea de vegetație la repaus: de la căderea frunzelor până la venirea iernii;
- perioada de repaus relativ: debutează odată cu venirea frigului și se termină la începutul primăverii;
- trecerea de la repaus la starea de vegetație: de la începutul primăverii până la dezmugurire.
Cele mai cunoscute și dezbătute etape sunt cea de vegetație și cea de repaus relativ despre care povestim în cele ce urmează.
În starea de vegetație, se observă creșterea și dezvoltarea lăstarilor și rădăcinilor, înflorirea și rodirea pomilor. În schimb, în starea de repaus relativ, nu se observă semne evidente ale activității vitale ale pomilor. Aceasta este o adaptare la condițiile nefavorabile ale iernii, care se manifestă prin creșterea rezistenței la temperaturi scăzute.
Repausul relativ poate fi împărțit în repaus adânc (sau obligatoriu) și repaus forțat (sau facultativ).
Repausul adânc sau obligatoriu
Pomii nu se trezesc la viață chiar dacă există condiții favorabile de vegetație (temperaturi mai mari de 5-7 grade) deoarece necesarul de frig nu este îndeplinit.
Ce înseamnă necesarul de frig?
Acumularea unei sume minime de temperaturi scăzute cuprinse într-un interval de la 0-7 grade. Orele nu trebuie să fie consecutive, ele se acumulează pe toată perioada iernii.
- Până în 500 de ore pentru cais, piersic, nectarin (specii termofile)
- Între 500-900 de ore cireș, vișin, prun
- Peste 900 de ore pentru sămânțoase
Numărul de ore de frig este aproximativ, informațiile diferă de la un studiu la altul, depinde de sursa consultată.
Repausul forțat sau facultativ
Acesta apare atunci când pomii pot deschide mugurii, asta înseamnă că necesarul de frig este acumulat, dar nu o fac din cauza lipsei condițiilor necesare pentru creștere (temperaturile sunt mai mici de 5-7 grade).
Conform studiilor, lipsa frigului face ca arbuștii și pomii fructiferi specifici climei temperate să nu mai rodească.
Alternarea perioadelor de vegetație și repaus variază în funcție de zona geografică, astfel, la noi în țară, vom vedea adesea anomalii. De exemplu, în zonele mai înalte în care frigul se instalează mai devreme în an față de zonele sudice există șanse mari ca pomii să intre în vegetație mai devreme, cu ocazia valurilor de căldură din lunile ianuarie-februarie. În aceste condiții, înghețurile târzii vor afecta florile pomilor, aceștia neajungând să mai rodească.
Stafne, E. T. (n.d.) Chilling-Hour Requirements of Fruit Crops (http://extension.msstate.edu/publications/chilling-hour-requirements-fruit-crops)
Stănica, F. (2010) Pomicultură Generală
Melke, A. (2015) The Physiology of Chilling Temperature Requirements for Dormancy Release and Bud-break in Temperate Fruit Trees Grown at Mild Winter Tropical Climate
